ANXIETATEA

În ultimii ani din ce în ce mai mulți oameni prezintă elemente specifice anxietății. Multe tulburări, depresia și abuzul de substanțe sunt însoțite de simptome de anxietate. Noi suntem predispuși la anxietate din cauza, parțial, a constituției biologice și parțial, de factori de mediu: creșterea într-un cămin anxiogen sau a unei familii perfecționiste.

 “Tulburările anxioase cuprind acele tulburări care au în comun frica excesivă și anxietatea precum și perturbările de comportament asociate.” (DSM V). Anxietatea este frica de ceva ce va fi, adică anticipăm un pericol. Unele îngrijorări pot fi răspunsul la unele probleme pe care trebuie să le rezolvăm, pe când altele fiind din categoria: ce ar fi dacă, ar putea fi sau ar trebui să fie. În cadrul tulburărilor anxioase pot apărea atacurile de panică, care sunt un tip particular de frică, însă pot apărea și în cadrul altor tulburări. Atacurile de panică pot fi previzibile și imprevizibile. Frica de a nu face un atac de panică poate duce la apariția unui alt atac de panică sau la intensificarea celui deja „instalat”. Tulburările anxioase diferă în funcție de ceea ce induce frica: de interacțiunile sociale, de medicamente, de pierderea cuiva drag, etc., și sunt specifice etapelor de dezvoltare. Simptomele specifice apar de obicei în copilărie, dar se pot exprima și în perioada adultă.

 Diferențierea tipului de anxietate se poate face prin teste de evaluare de către un psiholog clinician și/sau în urma unui consult psihiatric. DOAR psihiatrul va stabili medicația (nu se ia că am mai auzit la cineva că X medicament a fost bun), psihologul poate ajuta la identificarea sursei ce a provocat anxietatea, În funcție de scorul la testele clinice vi se va indica un parcurs pentru îndepărtarea temerilor Dvs, Unul din obiectivele terapeutice va avea ca scop reducerea frecvenței gândurilor negative și se poate face prin restructurare cognitivă (adică a modului de schimbare a gândurilor automate negative). Cu psihologul ales de Dvs pentru a va însoți pe parcursul atingerii obiectivelor trebuie să existe „o chimie” astfel încât, nu doar să reduceți simptomele, ci să și dobândiți abilități necesare prevenirii recăderilor.

!!! Nu uitați: SUNTEM UNICI!